Publicitatea în era GLP-1

GLP-1 și noua eră a publicității alimentare Publicitatea alimentară s-a jucat mereu cu emoțiile noastre. Ciocolata era tandrețe și iubire. Pizza era distracția supremă cu prietenii. Salata era imaginea lifestyle-ului sănătos, aspirational. Dar odată cu intrarea în scenă a medicamentelor GLP-1 (Ozempic, Mounjaro și toată gașca), regulile jocului se schimbă. De ce? Pentru că foamea, poftele și impulsul, acele butoane pe care marketerii apăsau de zeci de ani, nu mai funcționează la fel. Când un medicament care “face liniște în creier” și un stil de viață sănătos îți taie pofta de junk food, nu mai e suficient să vezi un burger cu brânza curgând în slow motion. Pentru că nu-ți mai trebuie. Și atunci, publicitatea își schimbă discursul. Trăim în era „30 de grame de proteine” Suntem martorii unei ere obsedată de sală, dietă, echilibru și sănătate, în care fiecare masă se judecă după conținutul de proteine. Dacă nu ai măcar 30 de grame la o masă, parcă nu contează. Proteinele au devenit noul „fără zahăr” sau „light” din anii 2000. Sunt peste tot. Pâinea e proteică, chipsurile sunt proteice, chiftelele sunt proteice. Doamne, până și ciocolata e proteică, ba chiar și cafeaua. Totul e musai să livreze valoare nutrițională. Mâncarea se vinde ca un abonament la sală, cu promisiuni de energie, forță, sănătate. Meniuri GLP-1 – porții mai mici, promisiuni mai mari În SUA au apărut deja ceea ce am putea numi „Mounjaro Menus” – meniuri adaptate pentru cei care iau medicamente GLP-1 și nu mai pot mânca mult. Porții mai mici, dense nutrițional, prezentate ca o alegere smart. E foarte interesant de urmărit: industria alimentară, obișnuită zeci de ani să vândă prin abundență, începe să-și schimbe discursul. Din „cu cât mai mult, cu atât mai bine” ne mutăm spre „less is more”. Exemplele nu lipsesc, cel puțin în America:Smoothie King a lansat un GLP-1 Support Menu – o gamă de smoothie-uri cu minimum 20 g proteine și fără zahăr adăugat, gândită pentru cei care iau medicamente precum Ozempic sau Mounjaro.Olive Garden testează porții mai mici pentru preparatele clasice, cu prețuri mai accesibile și feedback pozitiv din partea clienților.În fine dining, Heston Blumenthal a introdus la The Fat Duck un meniu Mindful Experience, cu porții reduse cu 20–50 %, pentru cei care nu mai pot mânca mult, dar vor să se bucure de experiență. Ce era odată marketing al abundenței devine marketing al moderației. Iar schimbarea nu se vede doar în meniuri, ci și pe rafturi. Cum arată noul stil vizual al ambalajelor Dacă publicitatea alimentară s-a mutat de la „poftă” la „nutriție”, același lucru s-a întâmplat și cu ambalajele. Rafturile din supermarket sunt pline de produse care nu mai vând gust, ci gramaje de proteine. Exemplele sunt peste tot. Am facut în ultimele luni o compilație de produse care toate sunt high protein. Peste tot pe unde mă duc, văd doar cifre și promisiuni. Nici înghețata nu mai e ce-a fost. Ambalajele alimentelor au început să arate tot mai mult ca suplimentele de sală. Fonturi groase, industriale, cuvântul „PROTEIN” scris mai mare decât denumirea produsului, contraste tari de culori și cifre puse în prim-plan – 15g, 30g, 50g – ca și cum produsul nu ar fi o brânză sau o ciocolată, ci o etichetă nutrițională ambalată. Chipsurile vin cu mușchi pe pachet, chiftelele și ravioli sunt „rebranduite” ca fitness food, iar până și crema de alune poartă acum eticheta proteică. Designul vizual s-a mutat din zona plăcerii și a emoției către zona performanței și a eficienței, transformând mâncarea de zi cu zi într-un aliment funcțional. Când desertul nu se mai mănâncă, se poartă Și iată cum apare  un contrast delicios: în timp ce mâncarea devine rece, calculată, proteică, parfumeria merge fix în direcția opusă. Parfumurile trec printr-o perioadă gourmandă. Vanilie, caramel, cafea, ciocolată, alune prăjite, scorțișoară, tiramisu. Practic, mirosi ca un desert. Un creator de conținut spunea recent: în momentul în care lumea e obsedată de slăbit, reapar parfumurile gourmand. Mi se pare genial și are sens. Când diet culture devine atât de puternică încât nu mai mănânci prăjiturile, ajungi să vrei să le porți pe piele. Mâncarea se vinde prin nutriție. Parfumeria se vinde prin plăcere. E ca și cum, într-o lume care numără calorii și grame de proteină, parfumurile au devenit noul desert. Un desert pe care îl poți consuma fără vină, ori de câte ori vrei. Concluzie GLP-1 nu schimbă doar metabolismul. Schimbă felul în care brandurile vorbesc cu noi. Mâncarea nu mai e doar despre plăcere, ci despre alegeri conștiente și funcționalitate. Ambalajele strigă „proteină” la fiecare colț. Iar parfumeria compensează lipsa de răsfăț cu valuri de vanilie, caramel și ciocolată. Publicitatea alimentară și parfumeria merg acum în direcții opuse: una devine rațională, numerică, calculată. Cealaltă devine senzorială, hedonistă, decadentă. Poate că asta e cea mai bună descriere a momentului în care trăim: o epocă în care ne cumpărăm mâncare pe bază de proteine și, în același timp, parfumuri care ne fac să mirosim a prăjitură. Surse:– Smoothie King – GLP-1 Support Menu (People.com, septembrie 2024)– Olive Garden – test porții reduse (ABC News, august 2024)– Heston Blumenthal – Mindful Experience Menu, The Fat Duck (The Guardian, septembrie 2025)– Food Institute – Study: Portion Control Top of Mind for Many Americans (2025)– FoodNavigator-USA – Snacking trends: Protein, portion control and indulgence (2025) Uncategorized Articolul anterior Căutare Postări Recente No Posts Found! Categorii Uncategorized (3)

10 lucruri pe care să nu i le spui niciodată unui designer

10 lucruri pe care sa nu i le spui niciodată unui designer Cu toții am avut nevoie măcar o dată de un design, fie că a fost pentru un tricou sau o felicitare pentru tata. Și de multe ori, apelăm la profesioniști sau încercăm să facem noi, pentru că, nu-i așa, avem o viziune pe care o putem pune în practică, cu toată inteligența artificială de acum și cu Canva, ce poate fi atât de greu. Dar munca unui designer nu înseamnă doar să pui niște poze și niște culori împreună. Înseamnă analiză, atenție la fiecare detaliu, fiecare linie și fiecare umbră, toate bazate pe ani de experiență. Așadar, pentru o comunicare eficientă, am să scriu mai jos 10 lucruri pe care să nu le spui niciodată unui designer, că poate se supără și îți trimite fișierul direct în Illustrator. “Te rog, ajută-mă, hai că nu îți ia mult.” De cele mai multe ori, proiectele mici necesită aceeași atenție și efort ca și cele mari. Un designer este ca un bucătar priceput – chiar și un sandwich trebuie să fie perfect. Un designer cu experiență poate face să pară că termină o lucrare în jumătate din timpul necesar unui începător, dar asta doar datorită experienței. Să reduci experiența și anii de muncă la câteva minute, nu doar poate să jignească, dar și să subestimeze calitatea muncii. Dacă vrei să lucrezi cu mine, atunci trebuie să înțelegi că voi petrece exact cât timp va fi necesar ca să fac o lucrare de care sunt mândră, chiar dacă lucrez rapid.  “Ceva nu-mi place, dar nu stiu ce. Poți reface?” Apreciez întotdeauna un feedback, fie pozitiv, fie negativ. În cariera mea de peste 20 de ani, am primit sute de feedback-uri de la „designul ăsta nu are c**ie, până la “fă roșul mai roșu”, deci nu mă mai poți surprinde cu nimic. Dar dacă tu nu știi ce vrei, eu nu pot ghici, iar asta ne va face munca mult mai grea și șansele să ajungem la un conținut care să ne placă vor fi mult mai mici. Arta completării unui brief s-a cam pierdut de ceva vreme; oamenii nu mai au răbdare să citească și nici să răspundă la întrebări, iar munca unui designer e de multe ori ca munca unui psiholog, astrolog și mentalist la un loc. Dar, așa cum zice Tom Cruise, „help me help you”. Dă-mi un feedback cât mai bine structurat. Hai să discutăm ce îți place, cum vezi tu proiectul și nu-ți fie teamă de cuvinte. “Ți-am trimis toate informațiile pe WhatsApp.” WhatsApp a început ca un app de chat, dar acum pare că totul se întâmplă acolo. Înțeleg că este mult mai ușor să trimiți un mesaj de pe telefon atunci când îți amintești de un detaliu și nu vrei să-l uiți, însă organizarea înseamnă profesionalism. Cu cât informațiile sunt mai bine organizate și structurate, cu atât rezultatele vor veni mai repede și vor fi mai precise. De asemenea, WhatsApp comprimă imaginile JPEG pentru a le transmite mai rapid. Asta înseamnă că de cele mai multe ori, aceste imagini nu se pot deschide în Photoshop, deci tocmai ai făcut munca designerului mai grea și ai mărit timpul de realizare al proiectului. Înțeleg că pentru unii organizarea, adunarea informațiilor și structurarea lor poate fi o muncă grea, dar în final aceasta va ajuta ca proiectul să iasă mai bine și mai rapid. “Fă logo-ul mai mare.” Expresia asta este un inside joke în lumea designerilor. Nu există designer care să nu fi primit acest feedback măcar o dată în carieră. Totuși, trebuie să înțelegi că dimensiunea unui logo nu rezolvă în mod direct problemele de imagine ale brandului. Mărimea unui logo nu conferă magnitudine unui brand. Nu există o asociere directă între dimensiunea unui logo și eficacitatea comunicării. În timp ce recunoașterea brandului este extrem de importantă în orice comunicare, există și alte aspecte cruciale. Găsirea unui echilibru între toate elementele unui design reprezintă obiectivul general în promovarea acestuia. Făcând logoul mai mare, există riscul ca celelalte elemente să-și piardă din valoare și să nu mai fie vizibile. Un designer bun va trimite întotdeauna o variantă echilibrată, cu logo-ul exact cât trebuie să fie.  “Am încercat și eu ceva în Canva/Chat Gpt, poți face un design asemănător?” Softurile alternative nu înlocuiesc expertiza unui designer. Trebuie să înțelegi că designul profesional nu este la îndemâna oricui. Deși softurile actuale oferă opțiuni pentru a crea materiale diverse, ele nu pot egala cunoștințele, experiența și talentul unui designer. Designul implică mult mai mult decât simpla dispunere a elementelor pe o pagină sau într-un banner. Un designer profesionist nu doar alege culori și fonturi atractive, ci are și o înțelegere profundă a principiilor de design, a psihologiei culorilor, și a modului în care elementele vizuale comunică un mesaj. În plus, abilitatea de a personaliza fiecare aspect al designului pentru a se potrivi nevoilor și identității brandului este esențială. “Poți face asta repede? E o urgență!” Designul de calitate necesită timp și atenție. Desigur, urgențele pot apărea uneori, dar fiecare detaliu, de la concept la fișierul final, contribuie la calitatea proiectului. Chiar dacă trebuie să gestionăm timpul în mod eficient, grăbirea procesului poate duce la erori și poate compromite calitatea proiectului. Și aici revin din nou la organizare. Dacă se acordă o atenție mai mare și o atenție adecvată proiectelor, rezultatele vor fi pe măsură. Nici un designer nu-și asumă responsabilitatea pentru lipsa de organizare a unui client. “Pare cam gol, vreau să meargă totul până în margine.” Ca designer, înțeleg dorința de a umple spațiul vizual, de a vedea că este „design peste tot”, însă un design plin nu înseamnă neapărat un design bun sau mai complex. Este important să se țină întotdeauna cont de principiile care pun accent pe echilibru și focalizare, precum și de mesajul pe care vrei să-l transmiți, și de mediul în care va apărea mesajul. Un spațiu bine gestionat permite ochiului să se odihnească și să se concentreze pe elementele cheie. Un panou outdoor va fi structurat altfel

Cum să dai feedback?

Cum să dai feedback? Astăzi vreau să vă vorbesc despre ceva foarte simplu, dar care poate schimba total relația cu designerul vostru și buna desfășurare a unui proiect: cum să dai feedback. Ținând cont că lucrez de peste 20 de ani în domeniu, le-am auzit pe toate, de la „designul ăsta nu are c**ie” până la „roșul poate fi mai roșu, mai apetisant?” Și le-am acceptat și învățat din fiecare feedback.   Dar, de câteva zile, mi s-a întâmplat să primesc un feedback plin de răutăți gratuite, s-a aruncat și „mi-ai trimis un design din Canva de 5 euro” care mi-a mers direct la inimă, mai ales pentru cei care mă cunoașteți și știți părerea mea despre minunatul program. Și vorba aia, Canva nu era gratuit? De unde 5 euro, mă rog, mai rămânea la final să-mi spună că sunt grasă, și era feedbackul suprem. Așa că hai să vorbim despre cele mai importante etape și reguli atunci când dai un feedback.   Feedback-ul eficient e mai mult decât doar o părere. E vital pentru succesul proiectului. Înțelegând bine ce și de ce ceri anumite lucruri, ajungi să colaborezi mult mai bine cu designerul tău. E important să fii pe aceeași pagină și să comunici clar, ca să ajungi la rezultatul dorit. Acordă-ți timp să te uiți bine la ce ți-a trimis designerul. Uneori, chiar și cele mai mici detalii fac diferența. Verifică atent designul, culorile, textul și cum toate acestea lucrează împreună pentru a spune povestea pe care vrei să o transmiți. E important să vezi întregul tablou, dar și să acorzi atenție fiecărei piese din puzzle. În plus, e o chestiune de respect pentru munca depusă și pentru proiect.   Spune clar ce nu-ți place și de ce. Nu te opri doar la a spune ce nu merge, oferă și idei despre cum crezi că ar putea fi îmbunătățit. Un feedback bine structurat ajută enorm, nu doar să identifice problema, dar și să găsească soluții. În plus, sugestiile tale constructive pot deschide calea spre soluții creative pe care designerul tău le poate explora.   Gândește-te bine înainte de a cere schimbări majore pe ultima sută de metri. Nu doar că încurci planul de lucru, dar și presiunea pe designer crește. Înainte de a propune o modificare de anvergură, ia în considerare cât de mult va influența proiectul și dacă timpul rămas permite această schimbare. O planificare atentă și discuțiile deschise despre termene și așteptări pot preveni situațiile în care e nevoie de ajustări mari în ultimul moment. Aprecierea muncii designerului este esențială. Ai fi surprins de impactul pe care un simplu „mulțumesc” sau recunoașterea creativității și efortului său îl poate avea asupra încrederii și motivației designerului. Este o modalitate de a-i arăta că valorizezi munca și contribuția sa la proiect. Fii deschis la sugestiile designerului. Adesea, designerii aduc o perspectivă unică și valoroasă, născută din experiența și cunoștințele lor. Chiar dacă ideile lor inițiale diferă de viziunea ta, discută-le, s-ar putea să deschidă noi direcții interesante pentru proiectul tău. În concluzie, așa cum îmi place mie să zic, „hai să ne auzim”. Sinceritatea deschide multe uși, iar o discuție deschisă și respectuoasă poate face minuni. Ascultă de designerul tău, pentru că el este expertul în design, la fel cum tu ești expert în domeniul tău. Cele mai bune proiecte provin din încredere reciprocă. Uncategorized Căutare Postări Recente No Posts Found! Categorii Uncategorized (3)