Designerii vorbesc altă limbă. Hai s-o înveți.
Un ghid prietenos ca să știi ce să ceri și cum să ceri când lucrezi cu un designer.
Designerii folosesc uneori termeni care, pentru cine nu stă toată ziua între Photoshop și Illustrator, par un limbaj secret. Nu e ca să pară mai deștepți, ci pentru că acești termeni sunt instrumentele lor de lucru zilnic. Dar vestea bună e că totul se poate traduce.
Bine ați venit la seria „Lecții de design pe care nu mi le-a cerut nimeni, dar tot o să vi le dau”. Aici vom demistifica limbajul designului prin lecții scurte și la obiect. Fără prelegeri plictisitoare sau teorie stufoasă, pentru că timpul e prețios pentru toți. Fie că vrei să pui bazele în design sau doar să înțelegi ce încearcă să-ți explice acel designer, această serie este pentru tine.
Așadar: dacă ești antreprenor, project manager, om de marketing, coleg de echipă, client sau doar o persoană cu bun-simț și un logo de făcut, bine ai venit. Dacă ești curios cine face pe deșteapta aici, poți citi mai multe despre mine sau poți arunca un ochi direct pe portofoliul meu. Altfel, să trecem la treabă. Let’s speak designer.
Lecția 1: De ce BT-ul e sfânt și tiparul nu are buton de „Undo”
Acum 20 de ani, când am intrat eu în design, viața era… fizică. Ca să trimiți un fișier la tipografie, îl scriai pe un CD (la viteză mică, să nu dea eroare), chemai curierul și te rugai la zeii CMYK-ului să ajungă întreg.
Ca un client să dea Bun de Tipar, mergeai la tipografie, tipăreai afișul exact la mărimea reală și făceai un proof de tipar care costa cât China – așa, ca să-i capteze atenția. Apoi, mergeai la client la birou și îl puneai să semneze și să ștampileze afișul. Dacă lipsea o virgulă, dacă scria prostii… NU mai era responsabilitatea ta. Era, vorba aia, pe semnătură.
Astăzi? Astăzi avem cloud, ecrane de înaltă rezoluție și transferuri instant. Un „Bun de Tipar” se dă cu un simplu „E ok, trimite” pe un mail sau pe un chat. Dar tocmai această viteză ne face uneori să fim superficiali.
Ce înseamnă, totuși, BT-ul? BT, în design, nu se referă la o bancă celebră. Înseamnă Bun de Tipar.
Bunul de tipar este ok-ul final. Este acordul suprem pe care îl dă clientul pe vizual înainte ca fișierul să plece în producție.
Ce trebuie să reții aici este că BT-ul e sfânt. După BT nu se mai fac modificări. Orice greșeală care îți scapă ție – un text aliniat prost pe care l-ai ignorat, o literă mâncată, un preț greșit – va rămâne… întipărită în istorie. Și va fi retipărită pe banii tăi.
Nu mai printăm afișe de test cât China și nu mai mergem cu ștampila din ușă în ușă, dar responsabilitatea a rămas exact aceeași. Când dai acel mesaj cu „E ok, dă-i drumul la print”, asigură-te că ai verificat absolut totul. Pentru că tiparul nu iartă și sigur nu are buton de Undo.